În vara anului 1903, un Comitet de iniţiativă, condus de Grigore Ghica-Deleni, a propus ridicarea unui monument în cinstea domnitorul Alexandru Ioan Cuza, făuritorul Unirii. Deoarece exista riscul ca iniţiativa să-l supere pe regele Carol, s-a luat în calcul varianta ridicării unei statui simbolizând Unirea. Pentru a scoate din discuţii Casa Regală şi a potoli spiritele, regele Carol a donat şi el o sumă în contul statuii lui Cuza.
Fondurile urmau a se strânge prin subscripţie publică. Forurile legiuitoare au votat chiar şi suma de 300.000 lei, anunţându-se şi un concurs internaţional. Odată rezolvată această problemă, trebuia decis locul în care va fi amplasată statuia. Inițial, s-a avut în vedere ca statuia să fie amplasată în Piaţa Nouă deschisă în faţa Primăriei (astăzi sediul Stării Civile), la răspântia străzilor Ştefan cel Mare, Vasile Alecsandri şi Golia (prevăzută a lua numele Cuza Vodă). În acest scop, Consiliul comunal a aprobat cumpărarea şi demolarea caselor Rosetti-Solescu, aflate cam pe locul din faţa hotelului „Continental”.Edilul orașului, N. Gane, a început construcţia soclului, dar s-a confruntat de apriga opoziție a profesorii A.D. Xenopol, Nicolae Iorga şi A.C. Cuza. Aceștia susțineau cu vehemență ca statuia să fie așezată în Piaţa Unirii, lângă răspântia vechiului han Petre Bacalu, unde începuseră manifestaţiile patriotice pentru Unirea Principatelor şi se jucase Hora Unirii între anii 1857-1859.
Citiți și Frumusețile orașului Iași – Râpa Galbenă
Pe această temă s-au iscat controverse publice, locale şi naționale. Sosind, între timp, şi statuia, aceasta a fost depozitată într-o magazie a Primăriei. Chemat telegrafic, sculptorul Raffaello Romanelli (din Firenze, Piaza Spirito 26) a acceptat Piaţa Nouă ca şi Grigore Ghica, soluţia fiind sprijinită şi de Consiliul comunal, prin decizia 504 din 9/ 22 octombrie 1910, spre bucuria primarului N. Gane.
Inaugurarea monumentului comemorativ a avut loc în data de 27 mai 1912. La festivități a participat și regele Carol, însoțit fiind de principele Ferdinand și prințul Carol. La ora 12 a avut loc un Te Deum, iar apoi regele Carol a dezvelit statuia. Apoi, regele Carol a luat cuvântul, exprimându-și bucuria de a se afla, din nou, în cea de-a doua Capitală a țării și evidențiind meritele domnitorului Unirii: „Primul Rege al României îşi îndeplineşte o sfântă datorie către vrednicul Domnitor al ţărilor surori unite aducând în faţa acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă”.
Programul a continuat cu defilarea şcolilor, a unităţilor militare şi a veteranilor veniţi din toată ţara. La eveniment au luat parte peste 6.000 de săteni având între ei pe Năstase Roată, fiul lui Moş Ioan Roată. Cu acest prilej s-a hotărât ca Regimentul 7 Roşiori, în care servise fostul domnitor, să poarte numele de Regimentul 7 Roşiori „Cuza Vodă”. Festivităţile s-au încheiat cu banchetul oferit oficialităţilor la Mitropolie şi o masă comună, în Grădina Copou, destinată sătenilor.
Lasă un răspuns