Moldova este o regiune a ţării în care datinile şi tradiţiile se păstrează până astăzi, mai cu seamă, în zonele rurale. Crăciunul este a doua cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, pe primul loc situându-se Paștele. În trecut, moldovenii petreceau Crăciunul în Casa Mare, odaia cea mai frumoasă din casă.
Creștinii din Moldova nu concepeau să întâmpine Nașterea Domnului fără a postii în prealabil. Cele câteva săptămâni de post făceau ca bucatele de pe masa de Crăciun să pară mai delicioase. De pe masa tradițională nu lipseau cozonacii și poalele în brâu, însă moldovenii erau specialiști și în prepararea de bunătăți din carne de porc, precum tobă, cârnați, cartaboși, piftie și să nu uităm de celebrele sărmăluțe.
Înainte de Crăciun femeile pregăteau colăcei în formă de opt, numiți și Crăciunei. Aceștia se legau la icoană, unde erau păstrați până la echinopțiul de primăvară, 23 martie, atunci când bărbatul casei lua un colăcel, îl rupea în 3, o bucată era pusă sub prima brazdă, a doua era dată animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mânca el.
La fel ca în întreaga țară și în Moldova se împodobește bradul, însă în plus, casele se împodobesc și cu busuioc, măghiran și alte plante aducătoare de noroc. Colindatul este o altă tradiție cu care moldovenii se mândresc. Pregătirile încep cu mult înaintea ajunului, când tinerii din sat se adună ca să stabilească numărul de colinde și colindători, și să pregătească costumele populare. Traseul pe care îl vor parcurge în Ajunul Crăciunului este bine stabilit și toate casele sunt colindate. Ceata de colindători este răsplătită de săteni cu mere, colaci și nuci.
Lasă un răspuns