După cele trei săptămâni extrem de tensionate din martie, de când a început criza – retrageri masive de bani din bănci, presiuni pe cursul valutar, lipsa finanţării statului -, BNR a trecut la un proces activ, în forţă, cu miliarde de lei şi euro puse în joc, pentru a reduce dobânzile la credite, la titlurile de stat şi a asigura stabilitatea cursului leu/euro/.
Cursul de schimb leu/euro a fost stabilizat la 4,84 lei pentru un euro, o creştere de doar 1,3% de la începutul anului. Între finalul lui februarie şi finalul lunii mai, cursul a crescut cu numai 0,6%. În martie, când a început criza iar economia s-a închis, cursul era la un pas să urce la 4,9 lei pentru un euro, iar de acolo până la 5 lei pentru un euro avea cale liberă, mai ales în condiţiile în care la un moment dat exista un deficit de lichiditate în euro pe piaţă, având în vedere că transporturile aeriene spre Elveţia şi înapoi erau blocate.
În martie retragerile din bănci în lei şi valută au depăşit cu mult echivalentul a 1 miliard de euro.
Acum BNR vrea să scadă în continuare dobânda de referinţă, astfel încât să reducă dobânzile de pe piaţa interbancară şi astfel să se reducă dobânzile la credite şi randamentele la care se tranzacţionează titlurile de stat pe piaţa secundară.
BNR speră să realizeze acest lucru fără ca băncile să reducă dobânzile la depozite, fără să se înregistreze o creştere a cursului leu/euro şi fără ca românii să fie tentaţi în continuare să schimbe depozitele din lei în euro.
Dacă cursul nu creşte cei care au depozite în euro nu câştigă mai mult decât cei care au depozite în lei, având în vedere că dobânzile la euro sunt negative sau cel mult 0,1%.
La depozitele în lei băncile oferă dobânzi cuprinse între 4% la TBI Bank şi 1%. CEC Bank are o dobândă de 3,6-3,75% la 12 luni, First Bank – 3,6%, Patria Bank – 3,2%, Alpha Bank – 3,2%, Idea Bank – 3,2%, Intesa – 3,1%, iar Banca Transilvania are, de exemplu, 2,75%, conform site-ului conso.ro, care agregă dobânzile practicate de bănci.
Conform declaraţiei guvernatorului BNR Mugur Isărescu din 18 iunie, BNR îşi va canaliza măsurile în direcţia furnizării de lichiditate necesară pieţei, adică băncilor, concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare precum “şi cu continuarea unei tendinţe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu se descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanţare a economiei reale şi a sectorului bugetar. Riscurile în plan monetar-financiar ar fi mărite dacă nu am ţine cont de aceste situaţii în continuă mişcare. Tot în sens preventiv, am agreat cu Banca Centrală Europeană o linie Repo (4,5 miliarde de euro) pentru a se furniza BNR lichiditate în euro. Această măsură are drept scop acoperirea evenitualelor nevoi urgente de lichiditate în euro, ca urmare a unor posibile disfuncţionalităţi la nivelul pieţelor, manifestate în cazul în care impactul generat de pandemia de COVID-19 la nivel regional şi internaţional s-ar amplifica semnificativ.”
Când dobânzile de pe piaţa interbancară scădeau, băncile reduceau extrem de rapid dobânzile la depozite, iar când ROBOR-ul creştea, creşterea ratei la credit era mai rapidă decât creşterea dobânzilor la depozite.
Conform datelor BNR, de la începutul anului dobânda medie la depozite a crescut de la 2,01% în ianuarie la 2,03% în aprilie, în timp ce dobânda medie la credite a scăzut de la 7,06% în ianuarie la 6,65% în aprilie.
Marja băncii, respectiv diferenţa dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, a coborât în aprilie la 4,62% faţă de 5,05% în ianuarie.
În 2019 marja băncilor a fost de 5,35%, în 2018 a fost de 5,5%, în 2017 a fost de 4,68%, iar în 2016 de 4,59%.
Faţă de criza de acum un deceniu, câştigătorii de acum sunt cei care au credite în lei sau în euro, dobânzile fiind în scădere, iar cei care pierd sunt cei care au depozite în lei (dobânzile sunt mici) şi în valută (nu mai creşte cursul).
Şi prin linia de finanţare de la Banca Centrală Europeană şi prin rezervele valutare, BNR vrea să ţină în frâu cursul – cel puţin până în alegeri – astfel încât să nu se pună încă o presiune în plus pe economia reală, având în vedere că firmele şi populaţia au ca reper zilnic cursul valutar.
Economia reală şi guvernul îşi bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii.
În luna mai, conform ultimelor date disponibile, depozitele rezidenţilor au fost de 383 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate populaţiei şi companiilor au fost de 269 de miliarde de lei, iar creditul guvernamental a fost de 136 de miliarde de lei (numai în primele cinci luni ale anului guvernul a marcat un deficit bugetar de 38 de miliarde de lei, faţă de 48 de miliarde de lei, cât a fost pe întreg anul 2019).
Populaţia avea depozite bancare în lei de 139 de miliarde de lei, iar în valută echivalentul a 99,4 miliarde de lei.
De la începutul crizei depozitele în valută au un ritm de creştere mai mare decât cele în lei, respectiv 6,4%, faţă de 4,5%.
Faţă de mai 2019, creşterea depozitelor în valută ale populaţiei a fost de 18,4%, în timp ce la lei creşterea a fost de 13%.
Prin stabilitatea cursului, BNR încearcă să reducă ritmul de creştere a depozitelor în euro, astfel încât să nu existe o migrare masivă din lei spre euro.
Analiştii se aşteaptă ca BNR să mai opereze încă o scădere a dobânzii de referiţă, de la 1,75% la 1,5%, chiar dacă există şanse ca inflaţia să crească în a doua parte a anului de la 2,3% spre 2,8-3%.
Situaţia ideală ar fi atunci când dobânzile la credite ar scădea din nou iar dobânzile la depozite ar creşte, mai ales la nivelul băncilor mari. Pentru asta băncile ar trebui să accepte o reducere a marjei, conform corectnews.ro.
Să vedem dacă această strategie a BNR va reuşi.
Lasă un răspuns