În anul 1940, avocatul Ion Dinu din Adamclisi, județul Constanța, a afirmat cu de la sine putere că în mica peșteră din sătucul Kuzgun (azi Ioan Corvin), a stat Apostolul Andrei. Cum a aflat el că acolo a stat Apostolul, scrie ziaruldeiasi.ro
Prin aceeași metodă prin care li se relevă oamenilor „adevărurile” dumnezeiești: printr-un vis miraculos! În cel mai scurt timp, frenezia religioasă a localnicilor a transformat caverna într-un loc de cult. S-a zidit intrarea, s-au adus icoane și s-au aprins candele, iar trei ani mai târziu a fost de-a dreptul sfințită ca biserică.
După 1991, Biserica Ortodoxă Română a promovat cu agresivitate mitul Apostolului Andrei. Întâi a fost numit Ocrotitorul Dobrogei, apoi al României. Din 2012, 30 noiembrie a devenit sărbătoare națională și zi nelucrătoare.
Pentru BOR, asocierea cu un apostol este foarte importantă, deoarece își poate astfel atribui titlul de „Biserică Apostolică”. Ceea ce ar ridica-o la același rang cu primele biserici creștine, cele fondate pe „temelia” apostolatului celor 12. O Biserică veche, apostolică, e o biserică cu prestigiu imens! Fiindcă Biserica Ortodoxă Română are în realitate o mare problemă, pe care se chinuie (și reușește) să o ascundă.
Creștinismul românesc e – conform tuturor dovezilor – mai nou cu aproape o mie de ani decât spune sloganul „suntem creștini de două mii de ani”. Am fost păgâni până în veacul al XIII-lea. Suntem astfel cei mai tineri creștini din estul Europei, fiind depășiți doar de lituanieni, „liftele păgâne” (creștinați în secolul al XIV-lea)
Citiți mai multe pe ziaruldeiasi.ro
Lasă un răspuns