• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to secondary sidebar
  • Skip to footer
  • Acasă
  • Opinii
  • Local
  • Național
  • Mapamond
  • Oameni și locuri
  • Despre
  • Contact
Foaia de Iași

Foaia de Iași

pentru minte, inimă și comunitate

106 de la izbucnirea Primului Război Mondial

28 iulie 2020, scris de C. Șoroagă Lasă un comentariu

Primul Război Mondial a izbucnit după șase săptămâni de la asasinarea, la 28 iunie 1914, a arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitor la tronul Austro-Ungariei, și a soției sale, principesa Sofia de Hohenberg. Cuplul princiar se afla într-o vizită oficială la Sarajevo, capitala Bosniei, când Gavrilo Princip, un tânăr student  bosniac, membru al organizației „Mâna Neagră” i-a împușcat pe cei doi. Deși împăratul Franz Joseph nu a fost foarte afectat de moartea nepotului său și, cu atât mai puțin, de cea a principesei Sofia, soția morganatică a arhiducelui, a considerat că această jignire adusă Dublei Monarhii nu putea rămâne nepedepsită.

Înainte de a acționa, Franz Joseph s-a consultat cu kaiserul Wilhelm al II-lea, cunoscut fiind faptul că între Germania și Austro-Ungaria exista un tratat de alianță defensivă încheiat în 1879, la care în anul 1882 s-a alăturat și Italia, formându-se astfel Tripla Alianță. Pe  5 iulie, Wilhelm al II-lea a promis Austro-Ungariei „sprijin deplin”. Conform ambasadorului Szögyényi, împăratul Germaniei a declarat: „Dacă se va ajunge la un război între Austro-Ungaria și Rusia, trebuie să aveam încredere că Germania ni se va alătura cu loialitatea obișnuită aliaților”.

Imediat după ce Princip a tras, a fost demarată o anchetă judiciară, iar la câteva ore după asasinat, studentul bosniac, afectat din cauza ceanurii ingerate și plin de vânătăi și zgârieturi provocate de mulțimea care fusese gata să-l linșeze pe stradă, se afla în fața judecătorului austriac, Leo Pfeffer în Sarajevo. Tânărul asasin era descris de către Pfeffer ca fiind: „mic de statură, sfrijit, livid și avea trăsături ascuțite. Este greu să ne închipuim că un individ cu o înfățișare atât de fragilă ar fi putut comite o crimă atât de gravă”.

Deși chestiunea era cât se poate de complicată, autoritățile sârbe nu au condus niciodată o anchetă proporțională cu gravitatea crimei și cu criza care a rezultat. Drept consecință, la 23 iulie la ora 6 după-amiază, Austro-Ungaria a adresat un ultimatum Serbiei. Notificarea și ultimatumul au fost întocmite de către baronul Musulin von Gomirje, consilier începând cu anul 1910 în cadrul Departamentelor pentru Politica Bisericii și pentru Asia de Est, acesta nu fusese ales datorită poziției sale politice, ci deoarece avea un stil literar deosebit. Guvernului sârb i s-a acordat un termen de 48 de ore ca să ofere un răspuns. În cazul în care nu era acceptat în totalitate de către sârbi, ultimatumul expira sâmbătă, pe 25 iulie 1914.

Acest document a fost redactat pornindu-se de la premisa că Serbia nu-l va accepta și conținea 10 puncte, primele trei făceau referire la suprimarea organelor iredentiste. Punctele 4, 6 și 8 se refereau la nevoia de a lua măsuri împotriva persoanelor implicate în crimele de la Sarajevo. Punctul 7 cerea arestarea maiorului Moija Tankosić, agent al „Mâinii Negre” și a lui Milan Ciganović, funcționar al statului sârb inculpat de dovezile descoperite în urma asasinatului. Punctul 9 cerea ca Belgradul să ofere explicații Vienei referitoare la „declarațiile nejustificate pe care unii oficiali sârbi de rang înalt le făcuseră atât în Serbia, cât și în străinătate, care, în ciuda poziției lor oficiale, nu ezitaseră, de la asasinatele din 28 iunie încoace, să își exprime ostilitatea față de monarhia austro-ungară în interviurile acordate”.

Punctul 10 prevedea o notificare oficială prin care Serbia să specifice ce măsuri vor fi luate pentru a da curs celorlalte 9 puncte. Punctul 5 cerea ca guvernul de la Belgrad „să accepte pe teritoriul Serbiei colaborarea dintre organele guvernului imperial și regal [al Austro-Ungariei] pentru suprimarea mișcării subversive îndreptată împotriva integrității teritoriale ale monarhiei”. Drept răspuns, Serbia a acceptat 9 dintre cele 10 puncte, punctul 6 fiind respins radical pe motiv că era contrar constituției sârbe. Drept urmare, în ziua de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, declanșându-se astfel Marele Război.

 

Din categoria: Mapamond Etichete: asasinatul de la Sarajevo, Franz Ferdinand, Gavrilo Princip, Marele Război, Primul Război Mondial

Reader Interactions

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bara principală

More to See

Amenințare cu bombă la Hotel Unirea din Iași

6 martie 2021 By C. Șoroagă

Avocat ieșean a făcut ravagii printre autoturismele locuitorilor din Rediu

25 februarie 2021 By C. Șoroagă

Incendiu Galați: Un autobuz a fost complet mistuit de flăcări

22 februarie 2021 By C. Șoroagă

Arcadia va inaugura în 2021 un spital de recuperare cu 140 de paturi

16 februarie 2021 By C. Șoroagă

Senatoarea Diana Șoșoacă, indignată contra aglomerație din mall-uri: “AICI NU CIRCULA COVIDUL; DOAR OAMENII SI BANII!”

14 februarie 2021 By C. Șoroagă

RSS Ultimele stiri

  • SUA: Preşedintele Joe Biden a numit două femei la conducerea unor comandamente militare
  • SUA: Preşedintele Joe Biden a numit două femei la conducerea unor comandamente militare
  • SUA: Washingtonul a restabilit sancţiuni în cazul unui miliardar israelian acuzat de corupţie
  • Yemen: SUA şi UE condamnă atacurile houthi la adresa Arabiei Saudite
  • Vicepremierul Dan Barna: Nu avem în plan niciun lockdown sistemic, general
  • Incendiu Craiova/ MS: Cadrele medicale rănite sunt în afara oricărui pericol
  • Cîmpeanu: Platforme dedicate învăţământului online ar putea fi achiziţionate prin PNRR
  • Fotbal - Liga I: FC Voluntari - Dinamo 1-1
  • Barna, despre paşaportul COVID: Se va întâmpla în mod organic, pentru că oamenii vor dori să călătorească
  • Proteste în Polonia împotriva legii privind avortul de Ziua internaţională a femeii

Tags

accident aeroport alegeri ATI bani Carol I Chirica CJ Copou coronavirus Cosette Chichirău Costel Alexe Covid COVID-19 DIICOT DNA DSP guvern iasi Klaus Iohannis Lețcani Ludovic Orban Maricel Popa Marius Bodea mască de protecție Mihai Chirica Miroslava moarte noul coronavirus pandemie PNL politie poliția primar primarie Primul Război Mondial PSD Romania scoala spital Spitalul de Boli Infectioase. UE USR USR-PLUS vaccin

Bară secundara

Articole recente

  • Esplanada Elisabeta
  • Amenințare cu bombă la Hotel Unirea din Iași
  • Avocat ieșean a făcut ravagii printre autoturismele locuitorilor din Rediu
  • Incendiu Galați: Un autobuz a fost complet mistuit de flăcări
  • Arcadia va inaugura în 2021 un spital de recuperare cu 140 de paturi

Arhive

Categorii

  • Fără categorie
  • Local
  • Mapamond
  • Național
  • Oameni și locuri
  • Opinii
martie 2021
L Ma Mi J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
« feb.    

Meta

  • Autentificare
  • Flux intrări
  • Flux comentarii
  • WordPress.org

Footer

Foaia de Iași

Contact

Politica de confidentialitate.

Recent

  • Esplanada Elisabeta
  • Amenințare cu bombă la Hotel Unirea din Iași
  • Avocat ieșean a făcut ravagii printre autoturismele locuitorilor din Rediu
  • Incendiu Galați: Un autobuz a fost complet mistuit de flăcări
  • Arcadia va inaugura în 2021 un spital de recuperare cu 140 de paturi

Tags

accident aeroport alegeri ATI bani Carol I Chirica CJ Copou coronavirus Cosette Chichirău Costel Alexe Covid COVID-19 DIICOT DNA DSP guvern iasi Klaus Iohannis Lețcani Ludovic Orban Maricel Popa Marius Bodea mască de protecție Mihai Chirica Miroslava moarte noul coronavirus pandemie PNL politie poliția primar primarie Primul Război Mondial PSD Romania scoala spital Spitalul de Boli Infectioase. UE USR USR-PLUS vaccin

Copyright © 2021 · Foaia de Iași