Dimitrie Gusti a deţinut de mai multe ori funcţia de primar al oraşului Iaşi (24 august 1864-5 decembrie 1866; 18 iulie 1869-25 octombrie 1870; 12 decembrie 1871-7 mai 1872; 14 octombrie 1881-3 februarie 1883 și 7 decembrie 1886-25martie 1887). De asemenea, a exercitat funcția de ministru al cultelor și instrucțiunii în două guverne liberale, fiind apoi ales drept deputat și senator.
Gusti a împletit cariera politică cu cea literară, scriind versuri și proză, cronici teatrale și traduceri. A jucat un rol important și în presa românească, fiind editor, publicist și deținând o tipografie. De asemenea, a colaborat în permanență cu revista “Albina românească”.
Dimtrie Gusti s-a născut la Iași, la 28 octombrie 1818. A absolvit Academia Mihăileană, iar în anul 1839 a absolvit Conservatorul, fiind unul dintre primii actori moldoveni. A lucrat și în învățământ, predând geografie, retorică și filosofie la mai multe școli din Iași, iar din anul 1845 a predat filosofia la Academia Mihăileană. Preocupat de educația elevilor, Dimitrie Gusti a redactat singur sau împreună cu Theodor Codrescu abecedare, manuale şcolare, cărţi de religie, cărţi de istoria românilor, de geografie. A colaborat în permanență cu revista “Albina românească”
După preluarea funcției, primarul Gusti s-a apucat cu râvnă de „prefacerea” orașului. „Răspunzînd cerinţelor populaţiei, cel dintâi Consiliu comunal, ales la data de 26 iulie 1864, şi primarul Dimitrie Gusti începeau a face ordine în edilitatea bătrânei lor urbe, punând la cale dregerea uliţelor şi cişmelelor, cât şi curăţenia aşezării. Întrucât pe la mijlocul Uliţei Mari (botezată, mai târziu, Lăpuşneanu), peste drum de medeanul (piaţa) Sfântului Spiridon – unde-i acum Monumentul Independenţei – se afla locul părăsit, ca un maidan, al cimitirului Bisericii Banu – ocupat astăzi de cinematograful Tineretului şi policlinicile stomatologice -, prin anul 1865 noua administraţie începea prefacerea acestuia într-o grădină. Rânduindu-l, sădea arbori, croia alei înflorite şi instala la mijloc un chioşc pentru muzică. Spre bucuria târgoveţilor, aici se aşeza, duminica, fanfara Primăriei , înseninând sufletele oamenilor care se delectau mergând, până atunci, tocmai la Grădina Publică din Copou, unde cântau fanfarele militare”, scria publicistul Ion Mitican.
Gusti nu doar că s-a ocupat de pavarea străzilor și de iluminatul public, ci a militat și pentru îmbogățirea vieții culturale a orașului. El a fost cel care l-a numit pe Vasile Alecsandri cetățean de onoare a orașului și a dat unei străzi din oraș numele poetului din Mircești.
Lasă un răspuns