Teiul lui Eminescu este un adevărat simbol al oraşului Iaşi și poate fi extrem de facil vizitat de către turiștii, deoarece este situat în Parcul Copou. Acesta este un tei argintiu multisecular, ce are aproximativ 540 de ani vechime. Pentru a aminti de conexiunea specială cea a existat între marele poet român şi teiul din Grădina Copou, în faţa arborelui a fost amplasată un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, sculptat de către Ion Mateescu.
Potrivit profesorului Mandache Leocov, teiul lui Eminescu ar fi fost remarcat de însuși Gheorghe Asachi, în timpul desenării planurilor pentru Grădina Copou: “Gheorghe Asachi a întâlnit un tei cu o coroană rotată superbă, dar care nu intra în viziunea amenajării parcului în stil mixt. El nu se încadra în axa centrală a parcului. Dar datorită frumuseții lui, a fost menținut, iar în perioada în care Eminescu și-a desfășurat activitatea la Iași, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. […] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. […] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învățătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat.” , preciza prof.doc. Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice din Iași.
Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când a fost segmentat în urma unei furtuni, apoi fiind curăţat şi sprijinit pe console metalice. Au urmat alte două tratamente, în 1990 şi, respectiv, 2014. Deși se confruntă cu numeroase probleme cauzate de vârsta înaintată, cum ar fi ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii, cunoscută ca putregaiul galben, arborele supravietuieşte astăzi graţie unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini să crească prin interiorul trunchiului putrezit, pătrunzând în pământ.
“Teiul lui Eminescu este introdus în categoria monumentelor, astfel încât toate lucrările de susţinere şi întreţinere trebuie efectuate cu acordul Academiei Române. De exemplu, orice toaletare trebuie făcută în acest mod. Nu pot tăia o creangă de acolo fără acel acord. Din Teiul lui Eminescu au răsărit lăstare, chiar dacă arborele iniţial este extrem de vechi. De-a lungul timpului, el a fost revitalizat de către specialişti”, a precizat Laurenţiu Ivan, şeful DSPM Iasi, instituţia care are în administrare Parcul Expoziţiei, din Copou.
Arborele eminescian atrage an de an numeroși turiști aflați în trecere prin orașului Iași, iar pentru locuitorii urbei este o adevărată mândrei, astfel încât și autoritățile se preocupă în permanență să prelungească durata acestui arbore, care se numără printre cei mai importați arbori-monument de pe teritoriul României.
Lasă un răspuns